Un cantec vechi despre doruri vechi si sangele de vipera.
Unul dintre cele mai memorabile cântece ale Cenaclului Flacăra din anii ’80 produs în Brașov. Ovidiu a reușit sa-l convingă pe Adrian Păunescu de valoarea sa, la o audiție ce amintește azi de Romanii au Talent. Lui Ovidiu, Cenaclul si turneele i-au deschis orizonturile la varsta cand era inca liceean oferindu-i o popularitate inimaginabila intr-un context in care majoritatea dintre noi nu puteam pleca de acasa oricat am fi dorit. Gustul Cenaclului si cel al succesului i-au deschis lui Ovidiu apetitul catre o viata boema si libera. In Romania post-revoluționară, Ovidiu a luat calea vestului ca multi alții, studiind ‘bel canto’ la Londra si ulterior fiind artist la Opera din Glasgow. Ovidiu a decedant prematur la o vârsta cand realizările incepusera sa se arate dinou, lasand in sufletul prietenilor care am impartit o parte din drum cu el o amintire vie dar si dureroasa.
Puştoaico, tu ai sânge de viperă
Puştoaico, îţi zic adio şi te las
Da da, tu tu, mi-ai înşelat simţămintele
Da da, tu tu, mi-ai rănit inima-a-a (2 ori)
Puştoaico, am fost un suflet prea credincios
Puştoaico, de-acum nimic n-are rost
Da da, tu tu, mi-ai înşelat simţămintele
Da da, tu tu, mi-ai rănit inima (2 ori)